Să te faci auzit(ă) nu înseamnă doar să vorbești, ci să transmiți clar și respectuos ceea ce simți, gândești și ai nevoie. Mulți dintre noi, însă, tind să rămână în umbră, evitând să-și exprime dorințele din teamă sau obișnuință, ceea ce poate duce la frustrări și neînțelegeri. Învățarea comunicării asertive este un pas esențial pentru a-ți proteja drepturile, a-ți crește stima de sine și a construi relații bazate pe respect reciproc. În acest articol vei descoperi ce presupune stilul de comunicare asertiv și pașii concreți prin care poți începe să te faci auzit(ă) în mod autentic și cu încredere.
Diverși autori definesc comunicarea asertivă astfel:
„Asertivitatea este exprimarea deschisă, directă și onestă a sentimentelor, nevoilor și dorințelor, fără anxietate nejustificată și fără a încălca drepturile celorlalți.” (Andrew Salter, 1949)
„Comunicarea asertivă este comportamentul prin care o persoană își apără drepturile într-un mod direct și respectuos, evitând atât pasivitatea, cât și agresivitatea.” (Joseph Wolpe, 1970)
„A fi asertiv înseamnă să îți exprimi gândurile, sentimentele și credințele într-un mod onest și direct, recunoscându-ți propriile drepturi și respectându-le pe ale celorlalți.” (Manuel J. Smith, 1975)
Așadar, asertivitatea înseamnă exprimarea clară, directă și respectuoasă a propriilor gânduri, emoții și nevoi, păstrând un echilibru între apărarea propriilor drepturi și respectarea drepturilor celorlalți, evitând atât pasivitatea, cât și agresivitatea.
Caracteristici cheie ale comunicării asertive:
- Mesaje clare și directe, fără agresivitate.
- Respect atât pentru propria persoană, cât și pentru ceilalți.
- Folosirea unui ton calm și ferm.
- Menținerea contactului vizual adecvat.
- Utilizarea pronumelui „eu” pentru a-ți asuma mesajul (ex: „Eu simt…”, „Eu cred…”).
Ce NU este comunicarea asertivă?
- Nu este pasivitate (a te resemna și a nu-ți exprima nevoile).
- Nu este agresivitate (a impune cu forța punctul de vedere).
- Nu este manipulare (a încerca să obții ceva prin lingușire, învinovățire sau intimidare).
Avantaje ale comunicării asertive:
- Crește încrederea în sine și respectul de sine.
- Îmbunătățește calitatea relațiilor tale (prin realizarea echilibrului între nevoile proprii și ale celorlalți).
- Reduce riscul de conflicte majore prin claritate și respect.
- Favorizează soluții de tip win-win.
- Promovează exprimarea autentică și onestă.
- Permite eliberarea frustrării și a nemulțumirilor într-un mod sănătos, constructiv pe termen lung.
De ce nu pot totuși să comunic asertiv?
Poate nu ești obișnuit să-ți exprimi sincer nevoile și limitele sau ca acestea să fie luate în considerare de către ceilalți. Teama de consecințe negative, de a pierde relațiile semnificative pentru tine și credințele culturale sau familiale pot amplifica aceste ezitări.
Te poți teme să comunici asertiv pentru că:
- îți este frică de respingere
- îți este teamă de conflict
- îți este teamă să nu fii perceput(ă) ca egoist(ă) sau agresiv(ă).
-
Diferența dintre agresivitate și asertivitate
Când încep să își dezvolte abilitățile de comunicare asertivă, unii oameni pot confunda această atitudine cu agresivitatea. Dorind să se afirme și să-și exprime nevoile, ei pot adopta un ton dur, impunător sau chiar ostil, care seamănă mai degrabă cu comunicarea agresivă decât cu cea asertivă. Diferența fundamentală constă în modul în care sunt exprimate aceste nevoi:
- Asertivitatea respectă atât drepturile tale, cât și ale celorlalți, folosind un limbaj clar, calm și respectuos. Dacă ar avea glas, ea ar spune: „Îmi pasă de mine și îmi pasă de tine.”
- Agresivitatea ignoră sentimentele și drepturile celorlalți, impunându-ți punctul de vedere prin forță sau intimidare. Dacă ar avea glas, ea ar spune: „Îmi pasă de mine, nu îmi pasă de tine.”
Astfel, învățarea asertivității presupune nu doar să spui „nu” sau să te aperi, ci să faci acest lucru într-un mod care menține relații sănătoase, atât cu ceilalți cât și cu TINE.
Cum poți să începi să comunici asertiv?
- Folosește mesaje care încep cu „Eu…” : exprimă-ți sentimentele și nevoile fără să acuzi sau să judeci („Când văd că faci asta, eu simt…”, „Acum eu am nevoie…”).
- Fii clar și specifi și evită formulările vagi: spune exact ce dorești sau ce te deranjează, evitând formulări absolutiste precum „niciodată”, „mereu”, „întotdeauna” atunci când oferi feedback celuilalt.
- Menține un ton calm și ferm. Ceea ce spui este la fel de important ca tonul pe care îl folosești: vorbește cu încredere, dar fără agresivitate sau timiditate.
- Ascultă activ și arată interes pentru ce spune cealaltă persoană, încearcă să înțelegi punctul ei de vedere și păstrează contactul vizual
- Caută soluții constructive: în loc să te concentrezi pe probleme, propune alternative.
- Începe să exersezi în momente mai puțin tensionate pentru a-ți dezvolta încrederea și continuă să exersezi. Recompensează-te și recunoaște momentele în care ai comunicat asertiv.