ⓒMihaela Dan - Cabinet Individual de Psihologie | 2024
Ce este evenimentul traumatic?
Din perspectivă psihologică, un eveniment traumatic reprezintă o experiență care implică o amenințare reală sau percepută la adresa siguranței, integrității fizice sau psihice a persoanei și care poate depăși, în acel moment, capacitatea acesteia de a face față situației.
Ce este trauma?
Caracterul traumatic al unei experiențe nu este determinat exclusiv de ceea ce s-a întâmplat, ci și de modul în care persoana a trăit, a procesat și a integrat experiența, precum și de efectele pe care aceasta le poate lăsa asupra funcționării emoționale, cognitive, fiziologice și relaționale.
Trauma nu este definită doar de ceea ce ni s-a întâmplat, ci și de felul în care experiența ne-a afectat și de ceea ce continuă să trăiască în noi după ce evenimentul s-a încheiat.
O viziune despre cum facem față traumei
Franz Ruppert a dezvoltat o viziune asupra structurii eului care include o distincție esențială între partea sănătoasă a eului, partea traumatizată și partea supraviețuitoare. Aceste concepte se referă la modul în care traumele din trecut afectează diferitele fațete ale identității unei persoane.
Partea traumatizată este partea din sine aflată încă în starea traumatizantă, care păstrează amintirea inconștientă greu accesibilă a evenimentului traumatic, cu emoțiile asociate, precum neputința, teama, tristețea. Ea se manifestă prin:
Partea supraviețuitoare încearcă să nege realitatea trăirii sale de neputință, utilizând diverse strategii de supraviețuire - prin urmare persoana se poartă ca și cum trauma produsă deja ar putea fi totuși evitată. Această parte se manifestă prin:
Partea sănătoasă poate percepe și înțelege în continuare realitatea în mod adaptativ, atâta timp cât nu este confruntată cu stimuli care îi reamintesc de trauma psihică. Ea conține toate resursele persoanei care o pot ajuta să ducă o viață împlinită. Partea sănătoasă ne poate ajuta să:
Așadar, conform lui Ruppert, în urma unui eveniment traumatic pot coexista în noi:
În mod ideal, Ruppert sugerează că un proces de vindecare autentică ar implica integrarea acestor părți: conștientizarea și vindecarea părții traumatizate, învățarea de a recunoaște când partea supraviețuitoare interferează cu realitatea și cultivarea unei relații mai strânse cu partea sănătoasă a eului. Astfel, individul poate accesa resursele de vindecare interne și poate învăța să trăiască într-un mod mai autentic și mai conștient.
În procesul de vindecare, integrarea acestor părți presupune un dialog între ele, în care partea sănătoasă poate ajuta la reconectarea cu partea traumatizată și poate tempera reacțiile părții supraviețuitoare, permițând astfel o abordare mai autentică și echilibrată a vieții.
Ține minte:
Ai grijă de tine,
🤍 Psiholog Mihaela Dan