ⓒMihaela Dan - Cabinet Individual de Psihologie | 2024

Citește mai multe articole:

Articole din această categorie:

Articole din această categorie:

Articole din această categorie:

„Am prieteni buni, nu îmi trebuie un terapeut.”

La prima vedere, pare firesc: o conversație cu cineva apropiat aduce alinare, claritate și sprijin. Totuși, discuțiile cu un prieten și cele cu un psihoterapeut au scopuri și rezultate profund diferite. Înțelegerea acestor diferențe poate clarifica de ce terapia nu e un „lux”, ci o investiție în sănătatea ta emoțională.

Deși prieteniile sunt esențiale pentru echilibrul nostru emoțional, ele nu pot înlocui cadrul profesional al unei ședințe de terapie. Iată de ce:

1. Empatie emoțională vs. empatie profesională

Prieteniile autentice sunt bazate pe empatie reciprocă, susținere și validare – iar asta e extraordinar.  Când ne simțim rău, avem nevoie de cineva care să ne înțeleagă și să ne ofere validare. Totuși, un prieten poate fi implicat emoțional, ceea ce uneori distorsionează perspectiva asupra problemei.

Psihoterapeutul aduce o empatie antrenată, conștientă. El nu doar validează experiențele tale emoționale, ci te ajută să explorezi și să înțelegi mecanismele din spatele trăirilor tale, fără să-ți impună propriile valori sau convingeri.

2. Sfaturi vs. autonomie personală

Un prieten îți va spune adesea ce ar face el în locul tău. Uneori poate funcționa, alteori nu – pentru că sfaturile nu sunt întotdeauna aplicabile la propria ta realitate internă.

În terapie, nu primești „rețete de viață”, ci sprijin în a-ți construi propriile răspunsuri. Terapeutul nu vine cu soluții prestabilite, ci cu întrebări care te ajută să înțelegi de ce ai ajuns într-o anumită situație și ce resurse și opțiuni ai la dispoziție.

Mulți oameni se tem că terapia „creează dependență”. În realitate, scopul unui terapeut este să te ajute să îți antrenezi independența. În timp, devii capabil să îți gestionezi mai bine emoțiile și alegerile, fără să apelezi constant la alții pentru soluții.

3. Limite negociabile vs. limite clare

Relația terapeutică are limite clare – și asta e esențial. Prietenia este reciprocă: și tu trebuie să fii acolo pentru celălalt. În schimb, terapia este un spațiu în care întreaga atenție este dedicată ție, fără să te simți vinovat că „acaparezi” discuția.

Mai mult, cadrul terapeutic este protejat de confidențialitate, neutralitate și absența judecății – trei aspecte esențiale care permit vindecarea emoțională profundă.

4. Psihoterapia îți poate oferi o perspectivă mai largă asupra felului tău de a funcționa

Discuțiile cu un psihoterapeut ajută la înțelegerea legăturii dintre prezent și trecut, dintre suferințele actuale și experiențele formative din copilărie sau adolescență. În cadrul terapiei, poți descoperi cum tiparele de gândire și comportament s-au format și cum pot fi schimbate. Asta nu se întâmplă ușor în discuții informale.

Avem nevoie și de prieteni buni, dar și de psihoterapeuți competenți

Prietenii buni sunt neprețuiți, iar conversațiile autentice vindecă. 

Psihoterapia oferă un spațiu sigur, ghidat, neutru și profund, în care poți lucra cu tine însuți la un alt nivel.

Nu este necesar să alegi între aceste opțiuni – le poți avea pe amândouă.