ⓒMihaela Dan - Cabinet Individual de Psihologie | 2024

Citește mai multe articole:

Articole din această categorie:

Articole din această categorie:

Articole din această categorie:

Într-o lume care promovează tot mai intens echilibrul, liniștea și „viața fără griji”, stresul a ajuns să fie privit aproape exclusiv ca un dușman al sănătății. Îl asociem cu anxietatea, oboseala cronică, lipsa de control și, uneori, chiar cu eșecul. Ne dorim să scăpăm de el, să-l evităm, să-l blocăm. Dar este stresul, în sine, cu adevărat rău?

Realitatea este că stresul nu este automat dăunător. De fapt, în anumite doze și contexte, el poate deveni o resursă – un combustibil pentru claritate, motivație și acțiune. Cheia stă nu în eliminarea completă a stresului, ci în modul în care îl gestionăm.

Ce este stresul, de fapt?

Stresul este o reacție naturală a organismului în fața unei cerințe sau provocări. Când simțim că „avem ceva de făcut”, corpul se pregătește: ritmul cardiac crește, respirația se accelerează, atenția se focalizează. Este un mecanism de supraviețuire – același care ne-a ajutat, de-a lungul evoluției, să fugim de pericole sau să răspundem rapid în situații critice. Dar stresul nu apare doar în situații extreme. El este prezent zilnic: când avem un termen-limită, când ne pregătim pentru un interviu, când luăm o decizie importantă.

Eustres și distres – stresul „bun” și stresul „rău”

Stresul poate avea două fațete:

• Distresul – este stresul perceput ca periculos, copleșitor. Apare când simțim că nu avem suficiente resurse să facem față cerințelor. Este asociat cu anxietate, epuizare și blocaj.

• Eustresul – este stresul „bun”, mobilizator. Este acel impuls care ne ajută să fim concentrați, motivați, să ne atingem obiectivele. Este stresul care ne stimulează dezvoltarea.

De exemplu, două persoane se pregătesc pentru o prezentare importantă. Una simte emoții constructive, planifică atent și se mobilizează. Cealaltă simte panică, se blochează mental și nu mai poate dormi. Situația este aceeași – răspunsul diferă.

„Problemele nu sunt problema; modul în care facem față este problema.” - Virginia Satir

Nu situațiile în sine ne afectează cel mai tare, ci modul în care învățăm să le facem față. A încerca să evităm complet stresul este nu doar imposibil, ci și nerealist. În schimb, putem dezvolta o „trusă de prim ajutor psihologic” – un set de strategii prin care să gestionăm stresul în mod sănătos.

Cum transformăm stresul din dușman în aliat – strategii de reglare:

✅ Învață diferența dintre stresul cronic și cel constructiv. Recunoaște semnele distresului – iritabilitate, dificultăți de somn, tensiune musculară, gânduri repetitive.

✅ Identifică sursa stresului și delimitează ce stă în controlul tău și ce nu: scrie pe o foaie ce anume te stresează concret și ce stă în puterea ta să schimbi. Identifică obstacolele pe care le ai de depășit, dar și resursele personale pe care le poți folosi pentru a face față.

✅ Practică tehnici de reglare emoțională: Respirația profundă, exercițiile de mindfulness, mișcarea fizică sau scrisul pot reduce rapid tensiunea interioară.

✅ Reformulează gândurile negative: În loc de „nu o să reușesc”, încearcă „mă pot pregăti cât pot de bine, iar rezultatul nu definește valoarea mea”.

✅Setează limite sănătoase: învață să spui „nu” fără vină și să-ți protejezi timpul și energia. Nu tot ce e urgent e și important.

✅ Dă-ți voie să te odihnești: pauza nu înseamnă renunțare, odihna este doar combustibilul performanței sustenabile.

✅ Caută sprijin, nu perfecțiune: vorbește cu un prieten, un psihoterapeut sau un coleg de încredere. Nu trebuie să faci față singur(ă).

Stresul face parte din viață. Modul în care îl trăim face diferența.

Stresul nu este ceva ce trebuie eliminat cu orice preț. Este un indicator, un semnal că ceva cere atenția noastră. Dacă învățăm să-l înțelegem și să-l gestionăm, el devine un aliat al dezvoltării – nu o povară.

Stresul face parte din viață. În loc să alergi de el, învață să-l asculți. Când devine copleșitor, caută sprijin. Când te stimulează, folosește-l în favoarea ta. Ai mai multă putere de reglare decât crezi – cu răbdare, claritate și uneori cu ghidaj, poți transforma stresul într-o forță care te sprijină, nu care te blochează.

🔸 Te confrunți cu stres constant și simți că ai nevoie de sprijin? Poți programa o ședință de consiliere psihologică AICI.